Viața și Opera lui Ioan Slavici
Primele Ani și Educația
Ioan Slavici, un nume emblematic în literatura română, și-a început călătoria vieții în data de 18 ianuarie 1848, în pitorescul sat Siria situat în Muntii Apuseni.
Născut într-o familie meșteșugărească, fiind fiul lui Sava Slavici, un cojocar iscusit, și al Elenei Borlea, a crescut alături de sora sa, Mariuca, mai mare cu cinci ani.
Primele pagini ale educației sale s-au scris în satul natal, unde a fost inițiat în tainele cunoașterii de către dascălul Dimitrie Vostinari și bunicul său Mihai Fercu, o figură influentă în formarea sa timpurie, pe care o va evoca mai târziu în lucrările sale de amintiri.
În 1859, Slavici face pași spre aprofundarea educației sale, frecventând încă o dată clasa a IV-a primară în Arad, pregătindu-se astfel pentru învățământul liceal.
În perioada 1860-1867, își urmează studiile la licee de renume din Arad și Timișoara, perioadă în care stă în gazdă și își oferă serviciile de meditator la limba maghiară.
- Primele etape educaționale:
- 1854-1858: Școala primară în Siria
- 1859-1860: Clasa a IV-a repetată la Arad
- 1860-1865: Liceul maghiar din Arad, clasele I—V
- 1865-1867: Liceul Piarist din Timișoara, clasele VI—VII
- 1867-1868: Clasa a VIII-a ca „privatist” și meditații la Arad
Începuturile Carierei și Viața Universitară
Odată cu finalizarea liceului, Slavici își îndreaptă atenția către studiile universitare, înscris fiind la Facultatea de Drept și Stiințe a Universitatii din Budapesta în anul 1868.
Acesta este și momentul în care participă activ la viața asociativă studențească, contribuind la societatea Petru Maior.
Anul următor îl găsește la Viena, unde, în paralel cu serviciul militar, continuă studiile de drept și își întâlnește mentorul și prietenul de o viață, Mihai Eminescu, ambii devenind membri ai Societății literare Romania.
Deși în 1870 își susține examenul de stat, Slavici nu își neglijează latura artistică, fiind introdus în cercurile literare de Eminescu și cunoscându-l pe Titu Maiorescu.
Anii ce urmează îl găsesc alternând între cariera militară și cea literară, debutând în „Convorbiri literare” și implicându-se în mișcările culturale românești.
- Progresul academic și militar:
- 1868-1869: Studii de drept la Budapesta și Viena
- 1870: Examen de stat și cunoștința cu Junimea
- 1871: Debut în „Convorbiri literare” și președinte al „Romania juna”
- 1872: Publicații literare
În următorii ani, Slavici va contribui semnificativ la literatura română și va deveni un sprijin pentru lupta națională a românilor, confruntându-se totodată cu pierderea părinților și cu dificultăți materiale.
Viața sa profesională este marcată de colaborări cu personalități marcante ale vremii, precum Eminescu și I. L. Caragiale, și de un angajament constant pentru cauza națională românească.
| Aspecte Biografice | Cariera și Operele | Viața Personală și Profesională |
|---|---|---|
| Născut la Șiria, 18 ianuarie 1848 | Scriitor, jurnalist, pedagog | Casatorit de două ori, șase copii |
| Prietenie cu Mihai Eminescu | Membru corespondent al Academiei Române | Colaborări cu Eminescu și Caragiale |
| Studii la Pesta și Viena | Autor al nuvelelor și romanelor realiste | Probleme cu autoritățile maghiare |
| Activism literar și politic | Opera inclusă în programa școlară | Deces: 17 august 1925, înmormântat la schitul Brazi |
Opere scrise de Ioan Slavici
Opera literară a lui Ioan Slavici este vastă și diversă, împărțită în mai multe categorii principale. Iată listele ordonate pentru fiecare categorie:
Comedii
- Fata de birău (1871)
- Toane sau Vorbe de clacă (1875)
- Polipul unchiului (1875)
Drame istorice
- Bogdan Vodă (1876)
- Gaspar Graziani (1888)
Povești
- Zâna Zorilor
- Florița din codru
- Doi feți cu stea în frunte
- Păcală în satul lui
- Spaima zmeilor
- Rodul tainic
- Ileana cea șireată
- Ioanea mamei
- Petrea prostul
- Limir-împărat
- Băiet sărac
- Împăratul șerpilor
- Doi frați buni
- Băiat sărac și horopsit
- Nărodul curții
- Negru împărat
- Peștele pe brazdă
- Stan Bolovan
- Boierul și Păcală
Nuvele
- Popa Tanda (1873)
- Scormon (1875)
- La crucea din sat (1876)
- Crucile roșii (1876)
- O viață pierdută (1876)
- Gura satului (1878)
- Budulea Taichii (1880)
- Moara cu noroc (1880)
- Pădureanca (1884)
- Comoara (1896)
- Vatra părăsită (1900)
- La răscruci (1906)
- Pascal, săracul (1920)
Romane
- Mara (1894)
- Din bătrâni (1902)
- Din bătrâni. Manea (1905)
- Corbei (1906)
- Din două lumi (1920)
- Cel din urmă armaș (1923)
- Din păcat în păcat (1924)
Opere incluse în programa de la Bacalaureat
- Moara cu noroc – nuvelă psihologică, realistă
- Mara – roman realist