Opera „Mara” de Ioan Slavici este un roman tradițional cu accente realiste-obiective. Această operă de seamă a fost inițial publicată în revista „Vatra” în 1894 și a fost ulterior transpusă în volum în anul 1906.
Ioan Slavici, o personalitate emblematică a literaturii române, a avut o contribuție majoră în literatura românească, având calități multiple: scriitor, jurnalist, pedagog și fiind un distins membru al Academiei Române.
„Mara” de Ioan Slavici – comentariu literar
Titlul
Titlul „Mara” face referire directă la personajul principal feminin, în jurul căruia se desfășoară toate evenimentele romanului. Prin aceasta, autorul ne invită să explorăm profunzimea și complexitatea acestei figuri centrale.
Tema operei
Romanul ilustrează viața socială a lumii ardelenești, subliniind moravurile și obiceiurile specifice acelei perioade.
Acțiunea se petrece într-un cadru real, un târg transilvănean denumit Radna, situat în proximitatea localității Lipova.
Povestea se concentrează pe eforturile Marei, o văduvă, de a-și clădi o poziție respectabilă în societatea micilor negustori și de a-și asigura un viitor strălucit pentru cei doi copii ai săi, Persida și Trică.
Perspectiva narativă
Naratorul se poziționează într-o manieră obiectivă, beneficiind de atribuții omniprezente și omnipotente.
Narațiunea se desfășoară la persoana a treia, oferind o perspectivă de ansamblu asupra evenimentelor.
Modul de expunere și cadre spațio-temporale
Narațiunea predomina în mod clar, conducând acțiunea și oferind detalii esențiale despre evenimente și personaje.
Acțiunea romanului se situează în Radna, lângă Lipova, la cumpăna dintre secolul XIX și secolul XX.
Structura romanului
Opera este structurată în 21 de capitole, fiecare dintre ele având un titlu sugestiv care reflectă esența conținutului său, precum „Sărăcuții mamei”, „Maica Aegidia” sau „Datoria”.
Evoluția subiectului
- Expozițiune: Suntem introduși în lumea Marei și a celor doi copii, Trică și Persida, precum și în aspirațiile ei pentru un viitor mai bun pentru ei.
- Intriga: Momentul în care Persida îl întâlnește pe Națl marchează începutul unei noi povești de dragoste.
- Desfășurarea acțiunii: Luptele interioare și exterioare ale Persidei, relația cu Națl și provocările căsniciei lor.
- Punctul culminant: Secvența tensionată în care Națl își împinge tatăl, Hubar, spre o criză majoră.
- Deznodământ: Moartea tragică a lui Hubar și consecințele acesteia asupra personajelor.
Concluzie
„Mara” de Ioan Slavici este un monument al literaturii române, reprezentând cu măiestrie viața și moravurile ardelenești.
Operă realist-socială, romanul evidențiază relația dintre individ și societate într-un context specific spațiului ardelenesc.
Bazându-se pe elementele enunțate, putem plasa această operă în curentul literar numit realism.