Biografie
Ion Pillat: viața unui poet tradiționalist român
Ion Pillat s-a distins ca o voce proeminentă în peisajul literar românesc, fiind apreciat ca eseist, poet, antologist și publicist.
Născut la cuspida secolului XX în București, activitatea sa literară i-a adus recunoașterea de a fi membru corespondent al Academiei Române.
Din păcate, în perioada postbelică, creațiile sale au fost etichetate ca indezirabile de către regimul politic al vremii, lucru care a afectat nu doar memoria sa culturală, ci și pe descendenții săi, fiul său Dinu Pillat fiind de asemenea persecutat.
- Date cheie:
- Născut: 31 martie 1891, București
- Decedat: 17 aprilie 1945, București
- Legături familiale:
- Matern: Familia Brătianu, cu bunicul Ion C. Brătianu
- Descendenți: Fiul Dinu Pillat și nepoata Monica Pillat
Ion Pillat și-a început viața într-un mediu învăluit în tradiții, pe moșiile familiei sale.
A urmat o educație diversificată, începând cu școala primară la moșia Florica și continuând cu liceul și studiile superioare între Paris și București.
Acest parcurs educațional a constituit temelia pentru opera sa literară, inspirată în mare parte de patrimoniul și istoria românească.
- Educație:
- Școala primară: Particulară la moșia Florica
- Liceul: Sfântul Sava din București și „Henri IV” din Paris
- Studii superioare:
- Litere, istorie și geografie la Sorbona
- Drept la Paris
Cariera literară și recunoașterea
Opera literară a lui Pillat îmbină influențele simbolismului și parnasianismului cu tradiționalismul, fiind un susținător al valorilor autentice românești în artă.
A publicat numeroase volume de poezii și a colaborat cu figuri marcante ale literaturii române.
Recunoașterea talentului său a venit prin premii și membralitatea în Academia Română, dar și prin aprecierea contemporanilor săi.
- Contribuții literare:
- Fondator al colecției Cărți albe
- Publicarea volumelor „Pe Argeș în sus” și „Poeme într-un vers”
- Recunoașterea și premii:
- Premiul național pentru literatură (1936)
- Membru corespondent al Academiei Române
Viața personală a lui Pillat a fost îmbogățită de căsătoria cu Maria Procopie-Dumitrescu, precum și prin participarea activă la evenimente culturale și politice.
A călătorit extensiv, contribuind la dialogul cultural internațional și la promovarea literaturii românești peste hotare.
- Viață personală și călătorii:
- Căsătorit cu pictorița Maria Procopie-Dumitrescu
- Participare activă în PEN-Club și Liga Națiunilor
Finalul vieții lui Pillat a fost unul tragic, sfârșind brusc pe străzile Bucureștiului, dar lăsând în urmă o operă literară de valoare incontestabilă pentru cultura română.
- Sfârșitul vieții:
- Data decesului: 17 aprilie 1945
- Cauza: Congestie cerebrală
Dincolo de realizările sale literare, Ion Pillat a fost un om profund legat de rădăcinile sale, un fapt reflectat atât în viața personală, cât și în creațiile sale.
Păstrând vie tradiția și cultura românească prin poezie și proză, el rămâne un simbol al demnității și al valorii naționale în artă.
Aspect | Detalii |
---|---|
Date Personale | |
Nume | Ion Pillat |
Naștere | 31 martie 1891, București |
Deces | 17 aprilie 1945, București |
Familia | Nepot al lui Ion C. Brătianu, tatăl lui Dinu Pillat |
Educație | Moșia Florica, Liceul Sfântul Sava, Henri IV, Sorbona și Drept la Paris |
Cariera Literară | |
Direcția Stilistică | Simbolism, Parnasianism, Tradiționalism |
Opera Majoră | „Pe Argeș în sus”, „Poeme într-un vers” |
Recunoașteri | Premiul național pentru literatură (1936), Membru corespondent al Academiei Române |
Contribuții | Fondator al colecției „Cărți albe”, colaborări literare semnificative |
Viața Personală | |
Partener de viață | Maria Procopie-Dumitrescu |
Activități | Membru activ în PEN-Club și Liga Națiunilor |
Finalul Vieții | |
Cauza Decesului | Congestie cerebrală |
Impactul Decesului | Pierdere culturală semnificativă pentru România postbelică |
Opere scrise de Ion Pillat
Volume de Versuri
- Visări păgâne – 1912
- Eternități de o clipă – 1914
- Amăgiri – 1917
- Grădina între ziduri – 1919
- Antologia toamnei – 1921
- Pe Argeș în sus – 1923
- Satul meu – 1925
- Biserica de altădată – 1926
- Florica – 1926
- Întoarcere (1908-1918) – 1927
- Limpezimi – 1928
- Caietul verde – 1932, ediție definitivă 1937
- Scutul Minervei – 1933
- Poeme într-un vers – 1935
- Țărm pierdut – 1937
- Umbra timpului – 1940
- Balcic – 1942
- Împlinire – 1942
- Asfodela – 1943
- Poezii, ediție definitivă, vol. I-III – 1944
- Antologia poeților de azi – în colaborare cu Perpessicius, 1925 -1928
Traduceri
- Eternități de-o clipă. Éternités d’un instant – 1980
- Monostiches et autres poèmes – 2015
- Le Bouclier de Minerve (Scutul Minervei) – 2016
Teatru
- Dinu Păturică – 1925 (în colaborare cu Adrian Maniu)
- Tinerețe fără bătrânețe – 1926