Nuvela „Catastrofa” a fost publicată pentru prima dată în anul 1921 și este opera lui Liviu Rebreanu. Autorul este cunoscut pentru abilitățile sale de fin psiholog, care se reflectă nu doar în romanele sale, considerate capodopere, ci și în nuvele. Această nuvelă se încadrează în categoria prozei de observație socială și psihologică.
Povestea urmărește viața lui David Pop, un tânăr țăran care moștenește o mică avere de la tatăl său și este îndemnat să devină avocat. Cu toate acestea, David nu este interesat de studii și nu termină facultatea de drept. Se înrolează în armată, devine ofițer și se căsătorește. Într-o zi, află că va pleca la război și se teme de consecințe. Pleacă fără să-și ia rămas bun de la familia sa, iar acest gest îi aduce liniște fiului său, Titi.
La regiment, David se pregătește de plecarea pe front și scrie soției sale în fiecare săptămână. Este promovat în grad și mutat într-un regiment unguresc, unde are dificultăți de comunicare. Întâlnirea cu un fost coleg îl face să se simtă neliniștit și mai târziu, află că prietenul său a căzut în mâna inamicului. În timpul unei bătălii împotriva armatei române, David simte vinovăție și dorește să fie ucis. Regimentul său este învins și el este lovit mortal de un ofițer român.
Astfel, nuvela „Catastrofa” prezintă povestea unui ofițer român care luptă în armata austro-ungară și se confruntă cu dilema de a lupta împotriva proprii țări. Opera evidențiază analiza psihologică fină și obiectivă a protagonistului, cu o atitudine detașată.