Cartea „Capul de zimbru” este o povestire în ramă care are loc într-un front îndepărtat și nedeterminat din Câmpia Bărăganului. Acțiunea începe odată cu vizita generalului german, care stârnește agitație și intensifică importanța evenimentului datorită personalității sale impunătoare. Generalul fusese un element-cheie în timpul războiului și se considera că o reînviere a armatei germane era posibilă.
Când mașina generalului sosește în Bărăgan, narațiunea devine mai clară, iar intriga se desfășoară într-un spațiu imaginar, ținutul mlăștinos. Generalul, însoțit de un maior, este descris ca un uriaș blond și impunător, iar vizita sa nu era legată de o misiune de război. În timpul discuțiilor, oamenii descoperă că au anumite origini comune, iar maiorul german, contele K., susține că deține un timbru rar cu un cap de zimbru.
Odată cu sosirea unei ștafete de război, capul de zimbru dispare și se declanșează o căutare intensă, care se încheie când timbrul este găsit pe fundul unei farfurii. Situația tensionată îl determină pe general să izbucnească în plâns și să încerce să-și ia viața, dar este oprit de căpitanul Tomuț. După plecarea generalului, căpitanul dezvăluie că și el deținea un timbru similar, pe care îl aruncă în foc.
Prin această povestire, autorul Vasile Voiculescu reușește să creeze o atmosferă tensionată și plină de suspans, iar analiza psihologică fină a personajelor aduce profunzime operei.