În începutul nuvelei, găsim Sanda, singură pe lângă gardul grădinii de legume, depănând un scul de fire. Naica Marta și badea Stan au plecat, lăsând-o pe fată în singurătate. Cu toate acestea, Sanda nu se simte deranjată de lipsa lor, nici de căldura soarelui. Într-o zi, vede un câine apropiindu-se de ea. La început, se sperie, dar câinele nu este agresiv. În momentul în care îl recunoaște ca fiind Scormon, câinele ciobanului Pascu, Sanda se bucură și îl hrănește cu mămăligă.
Se îngrijorează pentru stăpânul câinelui, suspectând că acesta ar fi murit în armată. Sanda își reproșează că nu s-a gândit mai mult la Pascu și își dă seama că sentimentele lor erau reciproce. După ce Scormon dispare, Sanda îl consideră pe câine stăpânul ei și pleacă cu el în vale, unde se reîntâlnește cu Pascu. În final, cei doi rămân împreună, iar Scormon devine un membru iubit al familiei lor.
În concluzie, nuvela „Scormon” relatează povestea de dragoste dintre Sanda și Pascu, în ciuda obstacolelor. Cu ajutorul lui Scormon, ei reușesc să fie împreună și să trăiască o viață fericită.