„Muntele vrăjit” este un roman scris de celebrul autor german Thomas Mann și a fost publicat pentru prima dată în 1924. Cartea urmărește povestea protagonistului, Hans Castorp, pe parcursul a șapte ani petrecuți într-un sanatoriu pentru tuberculoși. Acest mediu devine un univers în sine, atât pentru personajul principal, cât și pentru cititori.
Acțiunea începe în august 1907, când Hans Castorp vizitează sanatoriul elvețian „Berghof” pentru a-și vedea verișorul. Aici, medicii descoperă pete umede pe plămânii săi, iar cele trei săptămâni planificate se transformă în șapte ani. În acest timp, Hans se adaptează la un stil de viață nou, marcat de rutine zilnice și ierarhii sociale determinate de temperatura corpului.
În acest cadru straniu, Hans se îndrăgostește de o rusoaică numită Clavdia Chauchat, cu un stil de viață total diferit de al său. De-a lungul romanului, personajele din sanatoriu au dezbateri aprinse despre politică, viață, moarte și dragoste, reflectând lupta interioară a autorului în fața unei lumi în schimbare.
La sfârșitul romanului, Hans este liber să părăsească sanatoriul, dar această „libertate” este pusă sub semnul întrebării de faptul că urmează să plece la război. Timpul petrecut în sanatoriu reprezintă pentru el o inițiere în lume, iar aventura ce urmează este incertă.
Astfel, „Muntele vrăjit” este atât un bildungsroman, cât și un roman al suferinței și al descoperirii sinelui. Thomas Mann, unul dintre cei mai importanți autori germani ai secolului trecut, a lăsat o amprentă puternică în istoria literaturii universale prin această lucrare și altele precum „Doctor Faustus”, „Casa Buddenbrook” sau „Moarte la Veneția”.