„Livada de vișini” este titlul celei mai recente piese scrise de Anton Cehov, un celebru autor rus. Aceasta a avut premiera la Teatrul de Artă din Moscova pe 17 ianuarie 1904, cu doar câteva luni înainte de moartea scriitorului. Piesa are la bază motto-ul „Viața a trecut de parcă nici nu am trăit…”, sugerează ideea centrală a trecerii neîntrerupte a timpului și a schimbărilor permanente din lume, cunoscută sub numele de „Panta rhei” („Totul curge”).
Acțiunea piesei se desfășoară pe parcursul a patru acte și are în centrul ei personaje precum Liubov Andreevna Ranevskaia, proprietara unei moșii, fiica ei Ania, fiica adoptivă Varia, fratele său Leonid Andreevici Gaev, guvernanta Charlota Ivanovna, cumpărătorul Ermolai Alekseevici Lopahin, alt proprietar de pământ Boris Borisovici Simeonov-Pișcik, valetul Firs și studentul Peter Sergheievici Trofimov.
Povestea începe atunci când Ranevskaia și Ania se întorc acasă după o călătorie la Paris și află că familia lor a fost ruinată. Toți membrii familiei regretă pierderea frumoasei livade de vișini, care a fost locul a numeroase amintiri. Proprietara moșiei a fost jefuită la Paris de către fostul său iubit, iar obiceiurile sale legate de bani erau iresponsabile. Astfel, se observă atașamentul profund al familiei față de proprietate, dar și incapacitatea de a o păstra. Excepția este Varia, care a avut un comportament responsabil și a îngrijit moșia în absența mamei sale.
Un exemplu opus comportamentului proprietarei este Lopahin Ermolai Alexeevici, care provine dintr-o familie de țărani și a reușit să devină un negustor de succes. El îi sfătuiește pe Ranevskaia să vândă proprietatea și livada de vișini pentru a construi noi vile și astfel, să trăiască fără griji pentru o vreme. Cu toate acestea, condiția era dărâmarea casei părintești și tăierea vișinilor, ceea ce o îngrozește pe proprietară, dar în cele din urmă, realizează că nu există o altă soluție.
În al doilea act, asistăm la formarea unui triunghi amoros între Duneașa, Iașa și contabilul Epihodov. Ranevskaia este torturată de gândul tragediei financiare care s-a abătut asupra ei, iar fratele său, Gaev, începe să-și pună problema acceptării unei slujbe la bancă. În același timp, fostul ei iubit de la Paris continuă să o cheme înapoi.
În timpul licitației, Ranevskaia organizează un bal care nu se ridică la nivelul celor de odinioară, iar atmosfera este plină de nostalgie. Singurul care-i atrage atenția asupra cheltuielilor sale financiare iresponsabile este Piotr, studentul, care îi amintește de fiul ei decedat. După licitație, Lopahin îi anunță că el a cumpărat livada și moșia. Între indignarea Variei și lacrimile Ranevskaia, Lopahin nu reușește să-și ascundă bucuria de a fi noul proprietar al pământurilor muncite odinioară de părinții și bunicii săi, care fuseseră robi.
Ultimul act prezintă pregătirile de plecare ale familiei și celor apropiați. Varia pleacă să lucreze pe moșia familiei Rogulini, iar Lopahin eșuează în încercările sale de a fi împreună cu ea. Ranevskaia se întoarce la Paris alături de Iașa, iar Epihodov rămâne în slujba noului proprietar. Pișcik, moșierul care împrumutase bani de la Ranevskaia, îi plătește o parte din datorie. Gaev se angajează la bancă, iar Ania promite să-și termine studiile liceale. După plecarea tuturor, Lopahin, convins că nu mai este nimeni în casă, închide ușa, dar după un timp, Firs apare în postura unui bătrân abandonat, sigur că Gaev avea să se întoarcă după paltonul său. Cu toate acestea, nu apare nimeni, Firs zace pe podea, iar de afară se aude sunetul toporului, care taie vișinii.
În concluzie, „Livada de vișini” de Anton Cehov este o combinație ingenioasă de comedie și tragedie și a fost considerată o contribuție importantă la dezvoltarea teatrului modern. Publicată pentru prima dată în 1904, piesa a suferit nenumărate modificări din partea autorului, chiar și după prima reprezentație. La momentul apariției sale, criticii au considerat că ideea principală a operei este destrămarea vechii orânduiri nobiliare, punând „un monument pe mormântul simpaticilor trândavi”.