Romanul „Idiotul” este o creație a celebrului scriitor rus Feodor Mihailovici Dostoievski, autorul unor opere remarcabile precum „Crimă și pedeapsă” și „Frații Karamazov”. Publicat în perioada 1868-1869 în revista „Mesagerul rus”, acest roman îl are ca protagonist pe Prințul Lev Nicolaievici Mîșkin, personajul central al poveștii.
Prințul Mîșkin suferă de epilepsie și se întoarce în Rusia din Elveția, unde a călătorit pentru tratament. Pe drum, se întâlnește cu personaje precum Parfion Semionovici Rogojin și Lebedev, care îi vor influența destinul. Ajuns în Rusia, Mîșkin este primit în casa familiei generalului Epanchin, unde se îndrăgostește de Aglaia, una dintre fiicele familiei. Cu toate acestea, el se îndrăgostește iremediabil de Nastasia Filippovna, amanta unui prieten al generalului.
În ciuda sentimentelor sale pentru Nastasia, aceasta se căsătorește cu Gavril Ivlogin, în schimbul unei sume considerabile de bani. În timp ce se află în casa familiei Ivlogin, Mîșkin se confruntă cu diverse personaje și cu intrigile lor, dar încearcă să-i ajute pe cei aflați în nevoie.
În cele din urmă, Mîșkin se logodește cu Aglaia, dar este prins într-un triunghi amoros între Aglaia și Nastasia. Nastasia fuge cu Rogojin în ziua nunții cu Mîșkin, iar acesta pleacă în căutarea lor. Descoperă cadavrul Nastasiei și este martor la condamnarea lui Rogojin la muncă forțată în Siberia. În final, Mîșkin se întoarce la sanatoriu, iar Aglaia se căsătorește cu un bărbat nepotrivit.
„Idiotul” este o poveste despre un om bun, dar inadaptat, care suferă din cauza bunătății sale, iar tragica poveste a lui Mîșkin ilustrează cum oamenii confundă adesea bunătatea cu slăbiciunea.