Ana Roșculeț de Marin Preda – rezumat

de

în

Marin Preda a fost un scriitor român care și-a exprimat talentul în perioada de după cel de-al doilea război mondial, deși a fost un critic al regimului comunist. El a devenit cunoscut pentru romanele sale „Moromeții” și „Cel mai iubit dintre pământeni”, precum și pentru nuvela „Ana Roșculeț”.

Publicată în 1949, nuvela prezintă povestea Anei Roșculeț, o țesătoare abuzată de concubinul său agresiv, poreclit „bocsierul”. Ea avea de crescut o fetiță și trăia o viață grea și lipsită de perspective, dar a găsit o rază de speranță în alăturarea la partidul comunist. Cu sprijinul colegilor săi de la Filatura Românească de Bumbac, Ana învață o meserie și reușește să își depășească condiția umilă. Înainte de a se alătura partidului, învață să scrie și să citească, iar apoi este trimisă să reprezinte muncitorimea la un congres intelectual în Polonia.

Unul dintre momentele semnificative din nuvelă este visul Anei, în care ea este mai tânără cu zece ani și lucrează pentru un stăpân la oraș. Acolo, întâlnește un bărbat care o angajează la Filatura ca femeie de serviciu, iar după un an îi oferă chiar și o mașină. Acest episod ilustrează idealurile epocii de a elimina exploatarea omului de către om, în special a celor de la țară. Muncitorul de la Filatura de Bumbac devine astfel un salvator pentru Ana.

Viața Anei se schimbă după ce discută cu președintele comitetului din fabrică, Pavel Vasile, care o încurajează să își îmbunătățească viața și să depășească prejudecățile. Un alt moment important este când Ana vizionează un film propagandistic la cinematograf, care o inspiră să își dorească o viață mai bună și să lupte pentru evoluție.

În timpul concediului, Ana începe să se îndepărteze de ideile comuniste și este atrasă de viața mondenă, ceea ce contravine idealului muncitorului comunist.

Nuvela „Ana Roșculeț” pare a fi o concesie făcută de Preda regimului comunist, prezentând o imagine ideologică a omului și realizând un contrast între personalitatea perfectă a muncitorilor și cea a vechilor chiaburi, pe care le desființează. De asemenea, autorul pare să sugereze că oricine, chiar și un analfabet, poate depăși limitele și deveni conducător, așa cum o face personajul Anei Roșculeț.