Povestea noastră începe cu Lefter, un om obișnuit, dar cu un ghinion nemilos. El a avut nefericita întâmplare să-și piardă două bilete de loterie, bilete câștigătoare pe care le-a cumpărat cu ajutorul prietenului său, căpitanul Pandele. Determinat să-și găsească biletele pierdute, Lefter pornește într-o călătorie plină de peripeții și întâmplări neașteptate.
Pe drumul său, îl întâlnește pe doamna Popescu, o bătrână care se oferă să-l ajute în căutarea bilețelor. Cu toate acestea, numerele exacte ale biletelor lui Lefter se dovedesc a fi norocoase în extragerea zilei, fără ca el să știe vreodată. Această informație șocantă i-a fost dezvăluită de către căpitanul Pandele într-o vizită de seară.
Cu o energie reînnoită, Lefter se lansează într-o nouă aventură pentru a-și regăsi biletele pierdute. Într-un moment de revelație, el își dă seama că biletele ar putea fi într-o jachetă cenușie pe care o dăruise doamnei Popescu. Cu toată frustrarea care-i cuprinde sufletul, Lefter distruge farfuriile pe care doamna Popescu le primise în schimbul jachetei și, împreună cu ea și cu căpitanul Pandele, pornesc în căutarea chivuței, Țâca.
După o călătorie lungă și obositoare, ajung în cele din urmă la sărăcăcioasa cabană a Țâcăi, o locuință deplorabilă și mizeră. Aici îi găsesc pe Țâca și pe o bătrână care gătea. Lefter examinează cu atenție fiecare haină în căutarea jachetei, dar biletele rămân de negăsit. Este un nou eșec în căutarea lor.
Trupa de trei se retrage apoi la o berărie pentru a discuta despre neplăcerile lor curente. În timp ce Lefter citea ziarul de seară, află că, fără bilete, premiul este pierdut. Într-o ultimă încercare de a rezolva problema, el îi cere șefului său câteva zile libere, pretinzând că este bolnav. Cu regret, este refuzat și rămâne într-o stare de încurcătură.
După un alt episod în care se confruntă cu Țâca, care a fost arestată și eliberată, Lefter se întoarce la ea, doar pentru a fi atacat de ea și de bătrână. Înspăimântat și cu o scrisoare de la un coleg care îi cere prezența la muncă, Lefter își începe ziua următoare cu un sentiment de disperare.
Ajungând la birou, în căutarea unui dosar pentru șeful său, Lefter găsește în cele din urmă biletele pierdute. Bucurie imensă îi inundă sufletul, iar el scrie demisia și o lasă pe biroul șefului, alături de dosar. Cu toate acestea, ghinionul îl urmărește și află că biletele erau câștigătoare la o altă loterie. Această descoperire îl șochează și îl face să-și piardă controlul, izbucnind într-o furie necontrolată.
Povestea noastră se încheie cu o imagine cutremurătoare a doamnei Popescu, acum o călugăriță cu mintea afectată, strângând cioburi de vase. Lefter Popescu, devenit acum un bătrân singuratic, se plimbă dezorientat pe străzile Bucureștiului, repetând cuvântul „viceversa”.