Povestea romanului „Cișmigiu et Comp” de Grigore Băjenaru începe cu protagonistul, Băjenaru, care decide să organizeze o reuniune cu toți foștii săi colegi de liceu pentru a sărbători trecerea a 15 ani de la absolvire. Cu emoție și entuziasm, el se îndreaptă spre liceu, unde este stabilită întâlnirea, și ajunge în fața „mormintelor”, locul în care își amintește de poreclele amuzante pe care le-au dat colegilor lor de la alte licee.
La reuniune, Băjenaru primește de la unul dintre colegi manualele lor vechi și descoperă cu surprindere două materii noi, despre care nu a auzit în timpul liceului. Toți colegii lui poartă șepci pe care sunt inscripționate numere și litere, dar nu își dau seama de semnificația lor.
Înainte de a susține teza, unul dintre elevi obține nota maximă și este răsplătit cu un zece pentru compunerea sa excepțională. În școală, era o practică comună ca elevii să pună porecle profesorilor și să le folosească chiar și în afara orelor de curs. Din neatenție, un părinte strigă un profesor cu porecla „Crăcănel”, ceea ce îl enervează pe acesta și declanșează o serie de evenimente amuzante.
La ora de limba română, elevii sunt informați despre decesul celebrului scriitor Alexandru Vlahuță, dar sunt îndemnați să-și păstreze concentrarea pentru un concurs iminent. Băjenaru se clasează pe locul al treilea la acest concurs, spre dezamăgirea tatălui său care spera că fiul său va obține un rezultat mai bun.
În urma admiterii la un nivel superior de învățământ, Băjenaru îl ajută pe un coleg să evite să fie chestionat și la ora de limba germană, unul dintre elevi, numit „Chiorul”, râde inexplicabil.
La ora de chimie, profesorul se așteaptă ca elevii să fie familiarizați cu materia, deși el însuși nu este capabil să efectueze experimente. În același timp, școala se bucură de o victorie obținută la un meci de fotbal, care este sărbătorită cu entuziasm.
La serbarea școlară, Băjenaru este ales să joace în piesa „Prometeu” și scena sa este bine primită de public. Ulterior, el este invitat să imite profesorii în Cancelarie, deși nu toți sunt amuzați de această performanță.
Colegii lui Băjenaru descoperă talentul său literar și îl roagă să le scrie poezii, solicitându-i acest serviciu pentru o perioadă îndelungată. Într-o excursie școlară, elevii fac năzbâtii care devin subiectul discuțiilor în întreaga școală. Directorul intenționează să-i exmatriculeze, dar nu reușește să pună planul în aplicare.
În finalul romanului, elevii clasei autorului se reunesc în sala de clasă, așteptând sosirea profesorilor pentru o revedere emoționantă, care marchează încheierea aventurilor lor din perioada liceului.
Astfel, „Cișmigiu et Comp” este o poveste plină de amintiri și umor, care surprinde viața școlară a unui grup de elevi și relațiile lor cu profesorii și cu cei din jurul lor. Romanul explorează teme precum prietenia, amuzamentul, rivalitățile și dorința de a ieși în evidență, oferind cititorilor o viziune detaliată și originală asupra acestei perioade a vieții.