Acțiunea romanului se desfășoară în București, în perioada 1814-1825, în timpul domniei fanariotului Ioan Gheorghe Caragea. Principala locație a acțiunii este casa postelnicului Andronache Tuzluc, care era favoritul domnitorului.
Romanul este împărțit în 32 de capitole, primul fiind intitulat „Dinu Păturică”. Acesta începe cu sosirea unui tânăr de 22 de ani la curtea postelnicului în octombrie 1814. Tânărul, Dinu Păturică, este descris ca având o față oacheșă, ochi negri vicleni, și un nas drept și mândru, care îi indică ambiția și mândria. El ajunge să lucreze ca ciubucciu la curtea bogatului fanariot, Andronache Tuzluc, care sosisese în țară împreună cu domniile fanariote. Prin mijloace necinstite și lingușiri, Păturică ajunge mare postelnic la curtea domnitorului Ioan Gheorghe Caragea. În același timp, autorul prezintă obiceiurile și atmosfera timpului în curtea domnească.
Un alt personaj introdus este Chera Duduca, amanta lui Tuzluc, descrisă ca o frumusețe orientală ieșită din rămășițele populației grecești din fanari. Gelos, Tuzluc îl trimite pe Păturică să o slujească pe Duduca, dar de fapt să o supravegheze.
Întâlnirea dintre Duduca și Păturică este descrisă ca o scenă de mare măiestrie, în care cei doi își fac planuri să-l aducă la sapă de lemn pe postelnic. Pentru a-și atinge scopul, cei doi au nevoie de un intermediar, Chir Costea Chiorul, un negustor și cămătar trădător, care spionează, denunță și înșală.
La curtea postelnicului, vătaful Gheorghe observă incorectitudinile lui Păturică și îl avertizează pe Tuzluc. Drept recompensă, vătaful este dat afară, iar Păturică este numit vătaf al curții. El cercetează moșiile și stoarce bani de la cei nevoiași, vinzând funcții publice în numele lui Tuzluc.
Prin intermediul lui Chir Costea Chiorul, Păturică vinde moșiile postelnicului. Tuzluc face cheltuieli mari pentru întreținerea lui, ajungând în cele din urmă să fie sărac, iar când își dă seama, este prea târziu. Tuzluc suferă un atac de apoplexie și este îngrijit de Gheorghe, care intrase în slujbă la curtea boierului C. Întreaga avere a postelnicului îi aparține de acum lui Păturică, care se căsătorește cu Chera Duduca.
Noul domnitor, Alexandru Suțu, îl numește pe Păturică stolnic, iar acesta se întâlnește cu Ipsilanti, conducătorul Eteriei, care îi oferă două județe dacă organizează omorârea lui Tudor Vladimirescu. Păturică, stăpân atotputernic, jefuiește sălbatic țăranii, care se răscoală împotriva sa. La domnie vine Grigore Ghica, care află despre fărădelegile lui Păturică și dă ordin să se facă dreptate.
Păturică este aruncat la ocnă, unde și moare. Duduca fuge peste Dunăre și se mărită cu un turc, dar sfârșește prin a fi ucisă. Tuzluc moare, iar pe drumul spre cimitir se întâlnesc două căruțe funerare, una pentru Păturică, aruncat la groapa comună, și alta pentru Tuzluc, înmormântat omenește de Gheorghe. Chir Costea Chiorul este condamnat să fie bătut în piețe și apoi țintuit de urechi în fața prăvăliei sale.
Fostul vătaf Gheorghe, datorită corectitudinii sale, ajunge mare spătar și se căsătorește cu Maria, fiica boierului C, fiind cinstit de domnitorul Ghica.
Romanul se remarcă prin forța dramatică a acțiunii și a personajelor și reprezintă procesul istoric al formării burgheziei în România. Dinu Păturică este prezentat ca un ciocoi nou, un arivist care se îmbogățește prin mijloace necinstite. Tuzluc, Duduca, Chir Costea Chiorul și Gheorghe sunt și ei prezentate ca personaje complexe, care reprezintă diferite aspecte ale societății vremii. Limba folosită, stilul și detaliile istorice completează tabloul detaliat al vieții și intrigilor din acea perioadă.