Domnul Grigoriade, desemnat frecvent prin porecla „domnul G.”, este un personaj secundar, din opera Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război de Camil Petrescu, care joacă un rol semnificativ în dezvoltarea temei geloziei și a conflictului interior al protagonistului, Ștefan Gheorghidiu.
În continuare vom aborda atât caracterizarea directă cât și cea indirectă a acestui personaj enigmatic.
Caracterizare Directă
Domnul Grigoriade este introdus în poveste printr-o serie de descrieri și opinii directe, provenind în principal de la personajul-narator, Ștefan Gheorghidiu, și din dialoguri cu alte personaje, precum colonelul.
Este descris ca un „vag avocat, dansator, foarte căutat de femei”, aspect ce subliniază carisma și capacitatea lui de a atrage atenția feminină, în special prin învățarea unui dans nou și la modă, tango.
De asemenea, este menționată originea sa controversată și moralitatea îndoielnică, sugerând că obține beneficii materiale exploatând naivitatea celorlalți, conform propriilor zicale: „Dacă n-ar fi proști, deștepții ar muri de foame”.
În conversația dintre colonel și Gheorghidiu, aflăm mai multe despre adaptabilitatea socială a domnului G., care pare să fie bine conectat în cercurile înalte ale societății și să aibă o vârstă de aproximativ treizeci de ani, cu „ochii mari, mustață mică, neagră”, ceea ce îi conferă un aspect fizic atrăgător și elegant.
Caracterizare Indirectă
Caracterizarea indirectă a domnului Grigoriade se desfășoară prin acțiunile sale, relațiile cu alte personaje și impactul său asupra acestora, mai ales asupra lui Ștefan Gheorghidiu și a soției sale, Ela.
Prezența sa stârnește gelozie și nesiguranță în sufletul lui Ștefan, făcându-l să se simtă inferior în comparație cu impecabilitatea vestimentară și fizică a domnului G.: „Aveam, pe urmă, manșetele prea largi și cu colțurile sucite în afară, pe când dansatorul pe care-l priveam avea manșetele bine întinse, mici, care prindeau mâinile ca niște cătușe de mătase”.
Această descriere evidențiază contrastul dintre îngrijirea de sine și aparența exterioară a celor două personaje, accentuând insecuritatea lui Ștefan.
Mai mult, domnul Grigoriade emană un aer de mister și controverse, determinat de trecutul său și de comportamentul său actual, care includ flirtul cu femeile căsătorite și abilitatea de a manipula social.
Este văzut ca un „băiat de viață”, cu un talent deosebit în a se adapta și a excela în diverse contexte, inclusiv în jocurile de noroc.
Concluzie
Domnul Grigoriade se profilează ca un personaj complex, a cărui prezență în roman servește la amplificarea temelor geloziei, infidelității și insecurității
Prin caracterizarea directă și indirectă, cititorul îl percepe ca pe un antagonist subtil, al cărui stil de viață libertin și capacitate de seducție pun în lumină vulnerabilitățile personajelor principale, în special pe cele ale lui Ștefan Gheorghidiu.
Citește și: Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război comentariu