Fântâna dintre plopi de Mihail Sadoveanu – Comentariu Literar
Gen și specie literară
„Fântâna dintre plopi” este o reprezentare a speciei literare denumită povestire, care se încadrează în genul epic, având o structură narativă în proză ce se limitează la relatările unui eveniment singular. Acest gen se caracterizează prin:
- Dimensiuni narative: Este mai extinsă decât o schiță, dar nu atinge amploarea unei nuvele.
- Naratorul: Este prezent în poveste, fie ca un simplu martor, fie ca un participant activ.
- Perspectivă narativă: Majoritatea relatărilor se fac la persoana I.
- Atmosferă: Se creează un mediu favorabil evocării amintirilor.
- Timpul evocat: Este adesea istoric sau mitic.
- Focalizare: Se pune accentul mai mult pe situația descrisă, decât pe personajele implicate.
- Desfășurarea acțiunii: Este mai lentă și mai detaliată decât într-o nuvelă.
Context editorial
Această povestire face parte din colecția „Hanu-Ancuței”, publicată în 1928. Colecția cuprinde nouă povestiri, toate narate de țăranii moldoveni care poposesc la han, fiecare fiind martor sau chiar participant al evenimentelor descrise.
Structura colecției
Toate povestirile sunt legate de un ritual care se desfășoară la han: momente de liniște înainte de fiecare poveste, atmosferă de vrajă și suspans, Ancuța aducând mâncare și vin vechi.
Această structură repetitivă creează un cadru narativ sau o „povestire în ramă”, cu fiecare povestire fiind încadrată într-un narativ mai mare.
Naratori și instanțe narative
Există mai mulți naratori, fiecare cu propria lor poveste și perspectivă. Acești naratori, deși personaje în narativul general, își asumă roluri diferite în propriile lor povestiri, variind de la naratori martori la personaje naratori.
Reprezentând diverse straturi sociale, acești naratori aduc diversitate și complexitate textului.
Indicii spațio-temporali
Spatiul este bine definit – Hanu-Ancuței. Timpul, pe de altă parte, este vag și mitic, cu evenimente plasate „demult”, sugerând o atemporalitate și atmosferă fabuloasă.
Analiza povestirii „Fântâna dintre plopi”
- Titlu: Alegerea titlului aduce simbolismul vieții și morții împreună: fântâna, simbol al vieții și fertilității, și plopii, simbol al morții.
- Acțiune: Povestirea se desfășoară ca o dramă de dragoste cu o concluzie tragică. Neculai Isac, protagonistul, povestește o aventură amoroasă din trecut și conflictul cu un grup de țigani.
- Personaje: Personajele sunt complexe, cu Neculai Isac fiind prezentat ca un om de afaceri care, în ciuda succesului său, este prins într-o situație periculoasă din cauza pasiunii sale pentru Marga, o tânără țigancă.
Concluzie
„Fântâna dintre plopi” este o explorare a temelor dragostei, sacrificiului și destinului, toate înfășurate într-o atmosferă fabuloasă și mistică.
Povestirea, ca și celelalte din colecția „Hanu-Ancuței”, servește ca o fereastră către tradițiile