Într-o lume unde uniformitatea și conformitatea sunt reguli de bază, trăiește Jonas, un tânăr de 12 ani. Comunitatea sa, un microcosmos izolat, se mândrește cu ordinea sa perfectă și cu absența durerii, suferinței sau adevăratei emoții.
În această societate, fiecare rol este meticulos asignat de Bătrâni, înțelepții comunității, iar Jonas se află la pragul unei schimbări majore: Ceremonia Anuală a Doișpearilor, unde va afla destinația profesională pentru restul vieții sale.
Părinții săi, tatăl fiind un Crescător (responsabil pentru îngrijirea bebelușilor) și mama, un oficial în Ministerul Justiției, încearcă să-l liniștească. Totuși, anxietatea lui Jonas nu se disipează.
În ziua ceremoniei, tensiunea atinge cote maxime. În mod neașteptat, Jonas este omis inițial, ca mai târziu să i se dezvăluie că a fost ales pentru rolul extraordinar de Primitor de Memorie, o poziție ce vine cu statut înalt și responsabilități grele. Prin această alegere, Jonas devine brusc un outsider în propria comunitate.
Pe măsură ce începe antrenamentul său sub îndrumarea Dăruitorului, bătrânul și enigmaticul purtător al amintirilor comunității, Jonas descoperă un univers necunoscut: amintiri ale durerii, războiului, culorilor, chiar și ale zăpezii și săniilor.
Aceste amintiri nu sunt doar o povară, ci și o revelație, deoarece îl învață pe Jonas despre aspecte ale vieții care îi erau total străine. Comunitatea sa a ales să renunțe la toate acestea în numele stabilității și uniformității, pierzând astfel nu doar suferința, dar și adevărata bucurie.
Pe măsură ce Jonas învață mai multe, el descoperă adevăruri întunecate despre societatea sa. Unul dintre acestea este soarta sumbră a celor „eliberați din Comunitate”, un eufemism pentru ucidere. Înfruntat cu această realitate brutală, Jonas începe să vadă lumea din jurul său într-o lumină cu totul nouă.
Situația se complică și mai mult când Jonas devine atașat de Gabriel, un bebeluș cu dificultăți de adaptare, care riscă să fie „eliberat”. Determinat să-l salveze pe Gabriel și să schimbe cursul comunității sale, Jonas concepe un plan îndrăzneț împreună cu Dăruitorul.
Finalul cărții este deschis la interpretare. Jonas și Gabriel evadează în căutarea unui loc numit Altundeva, lăsând în urmă o comunitate care, pentru prima dată, se va confrunta cu amintiri și sentimente autentice.
Pe măsură ce se apropie de destinația lor, Jonas experimentează simptome de hipotermie, iar finalul rămâne ambiguu, starea lui și a lui Gabriel fiind neclară.
Acest roman, „Darul lui Jonas” de Lois Lowry, nu este doar o poveste despre curaj și sacrificiu, ci și o meditație asupra importanței memoriei, sentimentelor și alegerilor individuale în definirea umanității noastre.